E o toamna tare frumoasa…de multi ani nu am mai avut o toamna atat de blanda…soarele straluceste mangaind cald frunzele aramii…E atat de multa frumusete in natura... atata dulceata in boabele strugurilor copti in razele soarelui...si atat de multa lumina care ma invaluie in fiecare zi. Nu-mi place insa sa ies intre oameni... sunt tristi...stresati...nemultumiti... si imi creeaza o stare de disconfort sufletesc. Ma intreb ce anume le lipseste ...de ce nu stiu sa se bucure de lucrurile simple...e asa de multa frumusete in ele... Au uitat sa vorbeasca despre lucruri frumoase...despre ceea ce iti poate incanta sufletul...mereu aud aceleasi povesti despre... trecut...probleme de viata...probleme de sanatate...bani...Doar aceste lucruri sunt importante pentru ei...trecutul si prezentul material...Au uitat ca exista si ziua de maine...ca exista si timpul viitor in conjugarea verbelor...ca poti visa cu ochii deschisi zambind razelor de soare...ca poti fi mai bun, mai curat sufleteste...ca poti sa te bucuri pentru un prieten...ca poti iubi frumusetea naturii...ca te poti iubi pe tine si pe cei din jur. De aceea imi zambesc mie si celor pe care ii intalnesc...e cel mai frumos dar...si viata o sa fie mai frumoasa...Zambeste si tu, din tot sufletul....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu