care-mi citesti poemele acestea
si dupa o suta de ani?
nu-ti pot trimite nici o singura floare
din belsugul acestei primaveri
nici un singur licar de aur
din norii de-acolo, impurpurati de lumini ...
deschide-ti larg usile si priveste afara !
din propria ta gradina in floare
culege-ti doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o suta de ani mai’nainte.
si-n bucuria inimii tale sa simti
bucuria vie care-ntr-o primavara
cu zori diafani
a cantat si vocea ei vesela
si-a rostogolit-o si peste o suta de ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu