sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Frunza ruginita

Visezi...visezi cu ochii deschisi...la viitor, la iubire...pana cand asa... pe nepusa-masa... ceva sau cineva te trezeste la realitate...si doare...doare teribil...Simti ca nu ai un loc al tau in lume...ca nimic nu-ti apartine...ca esti doar o amarata de frunza ruginita batuta de vantul rece al toamnei...si-ai vrea sa pleci departe...cat mai departe de lumea rea si nebuna in care traiesti...dar...nu e posibil...trebuie sa ramai...pe jos...calcata in picioare de toti trecatorii...si Doamne, cat de rau simti fiecare bocanc ce te zdrobeste...fiecare pala de vant care te arunca de ici-colo...Asta e rostul tau...o viata efemera...esti doar o frunza ruginita...nimic altceva...Nimeni nu te culege, nu te ia in palme... sa te ocroteasca...sa-ti dea putina caldura...sa te aseze cu drag intr-o carte...Nimanui nu-i pasa de tine...frunzele mor in fiecare toamna...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu