Singura de Anul Nou...

Ei...asta e...Decat cu cine nu-mi place...mai bine singura...voi reusi sa trec cu bine in 2012... doar am petrecut atatea Revelioane in doi...adica eu si cu mine...Se spune ca in aceasta noapte trebuie sa porti ceva nou...lenjerie intima rosie...sa ai bani la tine...sa nu ai datorii...M-am pregatit si eu putin...am o pijama noua rosie, asa ca voi arata foarte bine imbracata cu ea...am si papucei de casa noi ...tot rosii...cu urechi de iepuras...mi i-a facut cadou surioara mea...voi fi asortata si trendy pentru noaptea asta...papuceii au blanita...O sa iau cardul la mine...sa fiu sigura ca am ceva banuti...asa voi avea si la anu'...Datorii nu am le-am platit pe toate...nu suport sa fiu datoare cu nimic...nici macar cu un zambet...doar rautatilor nu le raspund...acolo raman datoare mereu...nu de alta...dar nu-mi murdaresc sufletul cu mizeria aruncata de altii...Am pregatit doua bucati de peste, asa cum cere traditia...somon...e taaare bun...doua bucati pentru ca suntem doua persoane la masa...eu si cu mine...Si ca sa nu pierd vremea degeaba...voi scrie...nu aici, pe blog...voi scrie pentru sufletul meu...Poate imi voi scrie o scrisoare de dragoste...asa cum mi-as dori sa primesc de la ipoteticul meu iubit...Si o sa ma gandesc la vara...la cele trei saptamani pe care le voi petrece in iunie-iulie in Grecia...ratia mea de fericire si libertate... Voi saruta la miezul noptii sub vasc fotografia unui barbat minunat...nu conteaza cine...orice poza de pe net poate fi printata...voi gasi eu acolo imaginea barbatului ideal...In mod sigur voi desface o sticla de sampanie buna...si voi turna in doua pahare...asa fac in fiecare an...si ne uram "La multi ani!" ...eu si cu mine...cea veche si cea noua...Si nu voi uita sa-mi pun o dorinta la miezul noptii...poate se va implini...Si pentru ca mai sunt doar cateva ore ...in Noul An ce vine iti urez sa ai cele mai dulci zile de luni, cele mai perfecte zile de marti, cele mai frumoase zile de miercuri, cele mai fericite zile de joi, cele mai prietenoase zile de vineri, cele mai de succes zile de sambata si cele mai pasionale zile de duminica. La multi ani!

Tristetea sufletului...

Cata tristete poate exista in sufletul unei femei... poate sa planga in tacere, in intuneric, in timp ce tu crezi ca doarme... sufletul ei urla de neputinta, in timp ce tanjeste ca ochii tai sa o priveasca...dar ei nu o fac, ca bratul tau sa o traga langa piept...dar nu o face, ca umarul tau sa-i fie sprijin si ascunzis impotriva problemelor...dar umarul tau e intors in celalata parte...E dureros cand la sfarsitul unei convorbiri...dupa ce i-ai dat mii de sperante...sa nu ii spui :"Te iubesc!"... iar ea inchide telefonul sau messengerul si ofteaza...lacrimi amare ii scalda ochii si i se preling pe obraji...Daca ai putea sa aduni fiecare lacrima ce curge si fiecare oftat care i-a iesit printre buze, ai avea cu siguranta o ploaie si un vant care te-ar rascoli pe tine insuti...pentru ca sufletul ei e inecat de nepasarea ta...pentru ca tu nu simti cum te joci cu sufletul ei...cata durere provoci...Iar in momentul in care te simti singur, infrigurat si trist, crezi ca o iubesti....si ea e acolo, langa tine, tinandu-te in brate...mangaindu-ti tristetea si spunandu-ti cuvinte de suflet...incurajandu-te ...Tu adormi alinat de sarutarile ei, ascultandu-i bataile inimii, dar nici o clipa nu te gandesti la plansul tacut al sufletului ei...te bucuri ca ti-a asigurat linistea sufleteasca...iar de sufletul ei...nu-ti pasa...

Marti, a doua zi de Craciun......

Marti, a doua zi de Craciun...Bine ati venit in lumea mea nebuna!...Nu sunt o persoana superstitioasa si..nu m-am gandit azi dimineata ca e marti...cum ieri am avut zi libera...am luat-o drept o zi de luni...dar ce zi...am ajuns acasa pur si simplu epuizata... Pe drept se spune ca martea sunt trei ceasuri rele... au inceput dis-de-dimineata la birou...parca nu mi-ar fi ajuns toata nebunia de sfarsit de an...Singura mea mangaiere e ca nu am provocat eu nimic, nici un rau nimanui... ceasurile rele si-au facut de cap in creierasul "superinteligent" al  unora ...destul cat sa-mi amplifice stresul  si sa ma scoata din tatani...imi venea sa-i fac frumusel pachet si sa-i trimit pe o straduta de pe deal...cred ca va imaginati unde anume...Acum ma simt bine...am spus si eu cuiva...m-am descarcat...Va multumesc pentru rabdare...sper sa nu fiu nevoita sa mai apelez la rabdarea  voastra...si nici sa va mai invit in lumea mea nebuna de la birou...Daca auziti pe undeva ca e nevoie de un paznic la far pe o insula pustie...nu uitati sa ma anuntati...merg cu placere...

A trecut si Craciunul...

A trecut si Craciunul...nu a fost cel pe care mi l-as fi dorit...a fost un Craciun trist...cu cateva lacrimi...cu doua zambete adresate celor doi micuti care au venit sa colinde...cu telefoanele inchise...Oare al catelea Craciun petrecut de una singura?...nici nu-mi mai amintesc...le-am pierdut sirul si nu am chef acum sa ma apuc de socotit...Am intrat de cateva ori pe site-uri de socializare spre a spune " Craciun Fericit!" si altora ...care...ca si mine...erau singuri de Craciun...Ma gandeam ca poate anul acesta voi avea un Craciun mai vesel, cu cateva bucurii...dar ...nu a fost sa fie asa...Oare nu merit sa am un Craciun asa cum au altii...?Pana si vremea de afara a fost mohorata...parca ar fi iesit din sufletul meu sa se reverse in jur....Am scris cate ceva...nu legat de Craciun, desigur...apoi, m-am tot gandit la cei care au totul si sunt mereu nemultumiti...la cei care fac mofturi la masa, in timp ce altii nu au ce manca...la copiii care au Craciun in fiecare zi si nu stiu sa-l pretuiasca...la barbatii nerecunoscatori care intra sa flirteze pe net in timp ce sotia aduna masa si spala vasele...la cei care mint, jignesc si injura in sfanta zi de Craciun...Trist...A trecut si Craciunul...vine Anul Nou...nu-mi mai pun nici o speranta...nu mai visez la nimic...vegetez ca o frunza inghetata...poate e mai bine asa...macar nu sunt dezamagita de cineva....am sa ma gandesc doar la ziua de azi...Maine?..."E si maine o zi!"...

Craciun Fericit alaturi de mine !

Exista o zi in an cand putem transforma lumea intr-un taram de poveste....Craciunul... Exista o zi cand eu pot fi din nou copil cu inima deschisa, sa cant si sa dansez, sa ma bucur, sa arat dragoste tuturor, sa daruiesc cadouri, sa primesc cadouri cu entuziasm si nerabdare...Azi e ziua in care bucuria se revarsa din suflete...e ziua plina de cadouri si plina de "Te iubesc", azi e Craciunul. ....De acest Craciun  ti-am pregatit un cadou special numai si numai pentru tine... eu am sa culeg stelele de pe cer si-am sa ti le pun in ochi...si ele o sa-mi lumineze viata... Daca-ai sa numeri toti fulgii de nea care vor cadea peste tine iarna asta ai sa afli exact de cate ori m-am gandit la tine... Daca-ai sa cantaresti toata zapada din lume ai sa afli cata iubire port in suflet pentru tine... Daca-ai sa privesti in urma cand te plimbi prin zapada neatinsa ai sa-ntelegi cum arata inima mea cand te departezi de mine - o-ntindere imaculata plina doar de urmele tale...Craciun fericit alaturi de mine !

Craciunul esti tu

Crăciunul eşti tu când îţi deschizi sufletul ferecat şi te cobori la cei care se zbat în noroi alături de tine, la cei care suferă şi au nevoie de tine.

Crăciunul eşti tu când retrăieşti bucuria uitată de a dărui, a primi şi a împărtăşi.

Crăciunul eşti tu când comunici.

Crăciunul eşti tu când suferi cu alţii, ca şi atunci cînd eşti fericit cu ei.

Crăciunul eşti tu cînd arzi de viaţă aidoma becurilor strălucitoare ce împodobesc brazii, oferind lumină celorlalţi.

Crăciunul eşti tu când aşezi un surâs pe faţa brăzdată de lacrimi a celui descurajat.

Crăciunul eşti tu când picuri un strop de curaj în sufletul celui care a încetat să mai lupte.

Crăciunul eşti tu când dezgropi bunătatea în viaţa celui care nu ştie să dăruiască.

Crăciunul eşti tu când oferi iertarea şi împăcarea celui care nu le merită.

Crăciunul eşti tu când descoperi o inimă caldă celui îngheţat de iarna urii.

Crăciunul eşti tu când laşi ca vorbele să cadă palide în faţa faptei sau a trăirii.

Crăciunul eşti tu când preferi să-i consideri pe ceilalţi ca şi cum ar fi într-adevăr umili pelerini spre veşnicie, ca şi tine şi nu o specie nedorită, cu destinaţie diferită.

Crăciunul eşti tu când conştientizezi că n-ai dreptul să te miri şi să zăboveşti când vezi un om căzut, ci trebuie să întinzi mâna pentru a-l ajuta să se ridice, chiar dacă alţii surâd batjocorâtor.

Crăciunul eşti tu când dai ceea ce ai mai bun, chiar dacă niciodată nu le va fi îndeajuns.

Crăciunul eşti tu când nu trăieşti cu angoasa că trebuie să culegi toate rodurile eforturilor tale în această viaţă.

Crăciunul eşti tu când laşi ceea ce crezi că este urgent pentru a te ocupa de ceea ce este important.

Crăciunul eşti tu cînd faci liniş­te, asculţi şi auzi paşii divini apropiindu-se.

Pentru că atunci Dumnezeu se naşte în tine şi în jurul tău.

Ajun de Craciun

Ajun de Craciun...In sat copiii merg peste cateva ore la colindat...sper ca inca mai merg...era un obicei frumos..." Buna dimineata la Mos Ajun, ne dati sau nu ne dati..." Mos Craciun cu plete dalbe si-a incarcat deja saniuta cu sacii plini de daruri si se indreapta spre noi...El reprezinta mai mult decat oricare dintre noi, pentru ca el va exista si dupa ce noi toti vom fi plecati...departe...E minunat in ochii copiilor...si nu numai in ochii lor, chiar si atunci cand suntem mai in varsta si se presupune ca nu mai credem in existenta mosului ...ne bucuram de sosirea lui...Mos Craciun traieste in inimile noastre pentru totdeauna...El ne ajuta sa ne pastram credinta in faptul ca orice se poate intampla...orice dorinta ni se poate realiza...e un mos magic...ne ofera o scuza pentru a scoate copilul din noi...Am pregatit prajiturelele Mosului...i-am scris o scrisoare...iar acum il astept...cu suflet de copil ...sa intre pe la mine sa-mi aduca daruri...si sa-mi indeplineasca o dorinta secreta...o stim doar noi doi...Te astept, Mos Craciun...cu multa dragoste si nerabdare.

Poate o sa ti se para ciudat...

Poate o sa ti se para ciudat dar...mi-e dor de tine...Se spune ca exista un dig al iubirii...nu stiai asta... si de acolo... pleaca din mine o punte ingusta catre inima ta.... Te-ai uitat vreodata la cer cautandu-ma?... Eu am cerul meu personal, il tin in suflet si-l scot atunci cand simt ca mi-e dor de tine...Il scot si-l las sa vorbeasca cu tine despre tine...sa-ti spuna ca mi-e dor de tine asa cum mi-ar fi de un loc pe care nu l-am vazut niciodata dar unde am simtit mereu ca trebuie sa ajung... ca de o carte pe care nu am citit-o dar in a carei poveste ma regasesc... ca de bratele in care nu m-am cuibarit niciodata dar care pentru mine au reprezentat inca de la inceput „acasa”...ca de un drum pe care nu am mers nicicand dar pe al carui parcurs il cunosc ca si cand l-as fi strabatut de mii de ori...Mi-e dor de tine ca de acel ceva nedefinit care mi-a lipsit intotdeauna dar pe care de fapt l-am avut mereu cu mine...esti ceea ce cunosc mai bine si totusi...nu te-am cunoscut inca, esti cantecul ale carui versuri imi staruie in minte desi...nu indraznesc sa-l cant ,esti fericirea ce mi-a fost promisa inca de la inceputuri, desi nerespectata pana acum...esti toate astea si cu atat mai mult...esti totul...si de aceea imi e cumplit de dor de tine.

Fulgul de Nea

A sosit iarna plina de freamatul zapezii, argintand carari si case.Raze palide strapung vazduhul amortit iar cerul de un albastru deschis pare unlac de clestar inghetat

Am venit pe lume adus de mama Iarna...mic si fragil ...ma cheama  Fulg de Nea...sunt sigur ca ati auzit de mine. Toata lumea ma asteapta...toti se bucura de sosirea mea...Am plecat împreună cu tatal meu Vântul în fascinanta noastră călătorie spre pamant. Zburam pe deasupra copacilor, a caselor, a drumurilor, iar glasurile cristaline de copii adunati cu saniile la sosirea primilor fulgi de nea mă făceau să gândesc cât de frumoasă este viaţa. E ca un vis...un vis atat de frumos... unii il traiesc cu adevarat...si mi-as dori muuult de tot...sa traiesc asa...ca oamenii.

L-am rugat pe tata Vânt să mă lase mai jos să mă joc cu copii...imi plac atat de mult... Îi vedeam cum aleargă prin zăpadă îmbujoraţi şi plini de viaţă...cum se avanta cu saniutele pe derdelus... Mă roteam în jurul lor...le atingeam in fuga obrajorii... iar ei se bucurau de prezenţa mea...zambeau si tipau fericiti.
Mama Iarna mi-a spus că viaţa fulgilor de nea este scurtă, dar bucuria pe care o oferim este veşnică şi rămâne în inima şi sufletul oamenilor...Noi amplificam bucuria Craciunului...suntem puri asemenea sufletelor de copii...
Am aflat că menirea mea este să fac oamenii fericiţi, cel puţin în această scurtă viaţă.... să le ofer bucuria iubirii de a trăi şi simţi, de a vedea şi auzi glasul Fulgilor de Nea... Acum nu mai sunt singur... fac parte din alaiul fulgilor de nea...fac parte dintr-un Univers cu straluciri diamantine...
Iubesc atat de mult copiii, incat am uitat ca nu e bine sa-i ating prea mult...Am sarutat un obrajor imbujorat iar acum mă topesc... Mi-e cald, simt cum curg şi mă întorc acolo de unde voi putea să revin din nou pentru a învăţa să fiu altcineva, mai bun, mai cald….să fiu…un fir de iarbă, pe care tatal meu Vântul să-l mângâie şi să-i aducă poveştile muntelui în fiecare seară de vară înmiresmată de parfumul florilor şi coniferelor.
Poate….peste milioane de ani, voi putea deveni şi eu OM, prin graţia Divină.

Noaptea albastra de Craciun

A trecut si 2011...nu stiu cum a trecut atat de repede...Craciunul si Anul Nou bat la usa...Ce imi rezerva oare 2012? Stii ce imi pare rau?...nu stiu unde au zburat zilele cu soare...au ramas intiparite in amintirea pasilor pe nisipul ud...ori in valurile inspumate ale marii? Ma doare amintirea lor...si mai mult ma doare ca nu am reusit sa inghet timpul, zambetul soarelui ce-mi mangaia fata, clipele de bucurie si imbratisarile date din tot sufletul... Acum e iarna...inca nu e prea frig...dar se pare ca in zilele urmatoare vine frigul ...si va veni si zapada...se va cerne peste oameni, peste suflete..sper sa nu troieneasca de tot sufletele...si asa multe sunt reci si amarate. Totul se schimba in fiecare clipa....uneori nu mai inteleg nimic...si ma gandesc ce cauta sufletul meu printre sufletele inghetate...el a ramas cald si bun, chiar daca uneori isi mai varsa cate o lacrima...o face in tacere...nimeni nu stie ce e acolo...inauntrul lui...in aparenta e vesel...deocamdata...dar oare, pana cand ?

Vine Craciunul...albastru...cu frig si gheata...poate si putina zapada...poate luna ii va accentua albastrul...va creiona pe el colinde si bucurie, cozonaci si vin fiert cu scortisoara si poate..ii va face mai buni pe toti, macar pentru cateva clipe...macar in noaptea albastra de Craciun.

Cum as vrea sa-mi petrec Craciunul…III

Ti-ai imaginat?...Probabil ca da...dar, cum fiecare are propria lui imaginatie…rezultatul difera.

Uite ca a sosit sania cu musafiri…ei intra primiti de cabanier si merg sa se cazeze in camere... desfac bagajele si pregatesc cadourile de Craciun. Fiecare va avea un mic cadou sub bradulet...nu cine stie ce...nu valoarea conteaza, ci gestul si surpriza pe care o produce atunci cand il desfaci... imbratisarile si bucuria. In livingul cabanutei se  aud in surdina colindele noastre traditionale…gazdele aseaza masa pentru noaptea de Craciun…ii ajut si eu putin…m-au “adoptat” din prima clipa si...oricum eu am pregatit deja surprizele. Afara s-a lasat deja intunericul, dar se vede suficient de la becurile care impodobesc cabana...uite-i ca apar...galagiosi ca niste copii...incepe bataia cu zapada...Auu...m-am trezit cu un bulgare in mijlocul fruntii...cineva ori tinteste prea bine, ori a gresit tinta...se mai intampla...oricum o sa am grija sa-mi iau revansa, dar voi avea grija cand tintesc....veselie mare... nimeni nu se supara ... Cei mai vanjosi au inceput sa faca trante prin zapada...baietii astia...tot timpul sunt gata de intreceri...Gazda ne pofteste in cabana sa ne incalzim la un pahar de vin fiert cu scortisoara...Ne asezam cu totii in living  si ne amintim cu drag de iernile copilariei, de nazdravaniile facute...de frumusetea Craciunului care parca il simteam altfel decat acum...era mai plin de bucurie, de spiritualitate... E seara deja...afara se aud pasi furisati prin zapada. Deodata, sub ferestre, se aude o colinda...voci puternice, barbatesti ne aduc in suflete povestea nasterii lui Iisus...Ma cuprinde emotia...toata lumea tace ascultand colindatorii...pacea, bucuria si spiritul Craciunului ne inunda inimile...imi simt ochii inlacrimati...e atat de frumos...



Scrisoare pentru Mos Craciun

Draga Mos Craciun,

Nu ti-am scris pana acum niciodata...nici macar atunci cand eram copil si la scoala iti spuneau Mos  Gerila... Nu ti-am scris nu pentru ca nu mi-as fi dorit nimic...imi doream multe lucruri... dar stiam ca ai prea multe de tinut minte si ca nu ai secretara...asa ca...ma gandeam ca mai bine sa nu-ti scriu decat sa uiti sa ma treci pe lista si sa fiu dezamagita...Si, pe de alta parte, ma tot gandeam cum sa iti spun: Mos Craciun sau Mos Gerila, ca tot nu se putea hotari lumea...acasa erai Mos Craciun...un batranel modest care imi aduceai dulciuri si nuci...la scoala, la serbare erai Mos Gerila...si imi aduceai cateva napolitane...si Doamne, cat de mult ma bucuram ca nu m-ai uitat...fie ca te numeai Craciun, fie ca te numeai Gerila.

M-am hotarat sa iti scriu acum...sa te rog sa ma ajuti...vreau un Craciun asa cum am scris mai inainte...citeste si tu "Cum as vrea sa petrec Craciunul...I ". Zau, am fost tare cuminte...si merit un dar frumos de Craciun. Nu-ti cer nici un alt cadou...doar asta...un Craciun de vis, de care sa-mi amintesc toata viata.  Te sarut, Mos Craciun si te astept cu nerabdare !



Cum as vrea sa-mi petrec Craciunul... - II

Imagineaza-ti continuarea...

.

Cum as vrea sa-mi petrec Craciunul…- I

Craciunul de vis...fulgi mari de zapada danseaza in aerul rece si mi se topesc pe obraji, altii...mai sfiosi, coboara si se astern lin pe covorul moale si alb, amplificand albul imaculat al zapezii...Zapada de aproape jumatate de metru asternuta peste noapte a inghetat putin ...gerul i-a creat o crusta care trozneste usor sub pasii mei...amintindu-mi de iernile copilariei, cand dis-de-dimineata ieseam la sanius cu prietenii ...niste mogaldete mai mari de o schioapa, tragand cu inversunare niste sanii mai mari decat ei...Sunt la munte...soarele mai iese din cand in cand printre norii ce scutura zapada....un soare cu dinti...care face zapada atat de luminoasa, atat de pura...Norii cenusii incarcati cu zapada au acoperit soarele....Ninge din nou...stelutele de zapada impodobesc brazii din vecinatate...se astern pe jos peste zapada cazuta azi-noapte....e atat de frumos...linistea si frumusetea sunt coplesitoare...visez oare? Nu pot sa ma abtin...ma trantesc in zapada necalcata de pasi si...desenez acolo un inger de zapada...aripile lui desfacute sunt gata de zbor...as vrea sa-l imortalizez...dar am uitat sa iau aparatul foto cu mine...poate e mai bine asa...ingerilor nu le place sa fie vazuti de toata lumea...Ninge...acum fulgii de zapada sunt mari si desi...e mai greu sa vezi departe...m-as fi batut putin cu zapada...dar inca nu a venit nimeni ...deocamdata sunt doar eu si gazdele...cabanierii. Un om de zapada?...nu e asa de vesel sa faci de unul singur...voi astepta sa vina si ceilalti...vor fi mai multe idei...poate facem un concurs gen: “ Cine face cel mai frumos om de zapada”...Intru in micuta cabana...are doar cateva camere, dar e cocheta si ingrijita. Inca de la intrare te loveste caldura...in semineul rustic din livingul de la parter ard lemne uscate cu miros de rasina...mirosul e atat de placut...Dinspre bucatarie te invaluie mirosul dulce de cozonac proaspat scos din cuptor si de vin fiert cu scortisoara...Livingul primitor are intr-un colt un brad impodobit cu beculete multicolore, beteala argintie si globuri albastre si argintii ornate minunat...si un ingeras in varf...seamana atat de mult cu cel desenat de mine in zapada...De afara se aud clinchete de clopotei...a sosit sania trasa de doi cai albi, aducand de la gara pe cei cativa musafiri care urmau sa soseasca...e un grup vesel...si printre ei, esti si tu...

Cupluri indragostite

Daca vine vorba de cupluri indragostite,
sa stii ca noi nu suntem perechea perfecta.
Impartasim prietenia, rasul,
romantismul si iubirea.
Ne tinem de mana pe-ascuns,
radem in fata prietenilor
si ne sarutam doar in intimitate.
Suntem doi adolescenti trecuti
ca varsta, nu si in suflete.
Ne pasa destul de mult sa ne ascultam
unul pe celalalt
spunand despre comorile sufletului 
cu incredere si intelegere.
Avem noroc ca ne-am cunoscut
E-atata bucurie in dragostea noastra,
Dar, pentru a fi perechea perfecta 
Este nevoie de doi, sa devenim „ noi”.

Şi sufletul ţi-era - Pedro Salinas

Şi sufletul ţi-era
deschis şi-atât de clar
încât eu niciodată
nu am putut să intru.
Am căutat cărarea îngustă,
trecerea înaltă şi dificilă...
Dar spre sufletul tău
duceau drumuri largi.
Am pregătit scara -
visam ziduri înalte
veghindu-ţi sufletul -
dar sufletul tău
era fără de pază,
de ziduri şi zidiri.
Am căutat uşa
îngustă şi joasă
dar sufletul tău
de clar ce era
nu avea intrare.

Iartă-mă că te caut - Pedro Salinas

Iartă-mă că te caut atât de stângaci
în cugetul tău.
Iartă-mi durerea ce ţi-o trezesc.
Vreau să ridic la lumină
ce e-n tine mai bun,
ceea ce nu văzusem, să văd,
ca un scafandru-n adâncuri,
să iau
ce-i mai de preţ în tine,
şi să duc în lumină, cum duce copacul
cea din urmă lumină
cu care soarele l-a mângâiat.
Atunci tu
vei veni în tărie să cauţi
bunul de preţ;
ca să-l ajungi,
deasupra ta însăţi ai să te-nalţi,
aşa cum de vreau,
de-abia atingând pamântul, în trecerea ta,
cu vârful înrourat al picioarelor tale,
cu trupul tot încordat, într-un elan,
din tine, spre tine însuţi.

Pentru ca dragostei mele să-i răspundă atunci
făptura cea nouă ce vei fi tu.

Daca m-ai asteptat...

Daca m-ai asteptat,
voi veni pentru tine,
indiferent de distanta,
indiferent de timp.
Tu ai mereu un loc
al tau
in inima mea.
Daca ieri te-a durut,
daca azi te doare,
daca din cand in cand
inima ta se gandeste la mine,
voi veni si voi umple
golul din inima ta.

Dezghet - Nina Cassian

Daca m-ai chema, ar zvacni
O mie de pasari in colivii ;
O mie de usi s-ar da-n laturi
Si s-ar umple vazduhul de pasari
Si - ca legatura de chei a pamantului -
Ar zangani apele sub mainile vantului
Si s-ar vesti dezghetul pretutindeni !
Izvoarele-ar capata calcaie si pinteni
Si-ar incepe sa calareasca la vale
Pe trunchiuri de copaci, peste pietrele aspre si goale ;
Sloiul albastru al singuratatii s-ar sparge in hau -
Tu, dezghetul meu, soarele meu !

Tu - Mihu Dragomir

Numai cât te gândesc,
si sângele danseaza în jurul inimii,
numai cât te aud,
si sângele se resfira ca o harfa.
Poate nu stii, poate n-ai sa stii,
dar mersul tau e-un alfabet copilaresc,
si numai cu el îmi scriu poemele,
sub recele pojar al stelelor.
Numai cât surâzi,
si dezleg alchimiile,
numai cât te gândesc,
si-aud în lacul nelinistit al inimii
un fosnet : se desprimavareaza.

Nu lasa stelele

Nu lasa stelele pe cer

ascunde-le in suflet

si da-le pe rand celor dragi

una cate una.

Stelele nu mor de tot

se transforma in pulberi

si calatoresc printre alte

galaxii de stele.

Nu lasa stelele pe cer

poarta-le in ochi

si lumineaza sufletele

intristate.

Sonetul XLIII - Elisabeth Browning

Cum te iubesc? Sa-ncerc o-nsiruire.
Adânc si larg si-nalt, atât cât poate
Atinge al meu suflet când strabate
Spre gratie, spre tot, spre nesfârsire.
Si te iubesc cu zilnica iubire,
În pasnic fel, în zori, pe scapatate -
Si slobod, cum te lupti pentru dreptate,
Curat, asa cum fugi de lingusire.
Si te iubesc cu patima avuta
În vechi dureri si cu credinta care
Parea, candva in sufletu-mi, pierduta.
Si te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare,
Cu viata mea! - si Domnul de-mi ajuta
Te voi iubi o vesnicie, poate, si ceva. 

Viata noua - Dante Aligheri

In aceasta carte, care este
Memoria mea...
Pe prima pagina
E capitolul
Primei noastre intalniri
Apar cuvintele...
Aici incepe o viata noua.

Traducerea imi apartine.

Ganduri de Craciun..

Mai am putin si am terminat curatenia de Craciun...am fost harnicuta, ca de obicei...E mult mai usor sa faci curat in casa decat in suflet...mai ales cand se apropie sarbatorile...sufletul doare cand esti singur...Vrei sa participi si tu la bucuria generala...dar nu ai cum...parca ai fi un paria...tu nu ai dreptul sa te bucuri...poate ti se permite sa fii spectator la sarbatoarea altora...eu refuz acest statut...vreau sa fiu actorul de pe scena...Stii, imi "plac" enorm sfaturile binevoitoare: "iesi undeva cu prietenii"," "mergi cu familia de sarbatori"...Cand ai familie, sarbatorile sunt o adevarata binecuvantare...sunt pline de veselie...faci cadouri, primesti cadouri, mergi la colindat...Eu nu am familie...doar cateva jucarii de plus pe care le strang in brate de sarbatori imaginandu-mi ca nu sunt singura...Si cum aici sarbatorile se petrec in familie, iar toti cei apropiati mie au familie...raman singura...Ei...nu chiar singura...cu jucariile de plus, cu ingerul meu pazitor...cu gandurile...De obicei, de sarbatori imi inchid telefoanele...nimeni nu se gandeste cata tristete produce un telefon sau un mesaj de " Sarbatori fericite!" pentru o persoana care e singura.. nu ai pe cine imbratisa de sarbatori, nu ai cui oferi un cadou, nu ai cu cine sa stai la masa, nu ai cu cine sa mergi la colindat...e o adevarata fericire, nu-i asa?..si poate primesti zeci de asemenea mesaje...Mai bine s-ar lasa pagubasi...mai mult strica un asemenea mesaj decat lipsa lui... Ei, gata cu lamentarile...De Craciun voi inchide telefoanele, interfonul...O sa-mi imaginez ca sunt asezata pe un fotoliu larg, aproape de caldura semineului, cu laptopul in brate si voi...scrie...asa ca nu ma suna si nu-mi trimite mesaj pe telefon...nu voi raspunde...poate iti voi raspunde aici...Voi avea trei zile pentru sufletul meu...si ma voi gandi la tine...da...la tine...voi fi bucuroasa ca tu nu esti singur de Craciun...

Ce e amorul? – Mihai Eminescu

Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Caci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere.
De-un semn in treacat de la ea
El sufletul ti-l leaga,
Incat sa n-o mai poti uita
Viata ta intreaga.
Dispar si ceruri si pamant
Si pieptul tau se bate,
Si totu-atarna de-un cuvant
Soptit pe jumatate.
Te urmareste saptamani
Un pas facut alene,
O dulce strangere de maini,
Un tremurat de gene.
Te urmaresc luminatori
Ca soarele si luna,
Si peste zi de-atatea ori
Si noaptea totdeauna.
Caci scris a fost ca viata ta
De doru-i sa nu-ncapa,
Caci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apa.

undeva unde nu am calatorit niciodata, cu draga inima - E.E. Cummings

undeva unde nu am calatorit niciodata, cu draga inima
dincolo de orice experienta, ochii tai infasurati in tacerea-ti:
in cele mai delicate gesturi sant lucruri care ma inconjoara
sau pe care nu le pot atinge pentru ca sant prea aproape

orice privire a ta cat de usoara ma va deschide
cu toate ca m-am inchis in mine ca degetele
pe care le deschizi petale cu petale
eu insami in timp ce primavara
care deschide (atingand misterios, dibace) primul trandafir

sau daca dorinta ta e sa ma inchizi, eu si viata mea
ne vom inchide brusc, elegant
ca atunci cand inima acestei flori isi imagineaza
zapada asternandu-se grijulie, in cadere;
nimic din ce putem percepe in aceasta lume nu egaleaza
puterea fragilitatii tale intense: a carei substanta
ma atrage cu culoarea tinuturilor ei,
daruindu-mi moarte si vesnicie cu fiecare respiratie

(nu stiu ce din ceea ce esti inchide si deschide;
ceva din mine intelege ca vocea ochilor tai e mai
adanca decat orice trandafir)
nimeni, nici macar ploaia marunta nu are maini atat de mici.

Locuire - Margaret Atwood

Căsătoria nu e o casă
nici măcar un cort

este înainte de asta şi încă mai rece:

Marginea pădurii, marginea
deşertului
scările nevopsite
din spate unde ne ghemuim 
afară mâncând popcorn

unde suferind şi cu mirarea
că am supravieţuit chiar şi 
până acum

învăţăm să facem focul.

Imbratisarea - Nichita Stanescu

Cand ne-am zarit, aerul dintre noi
si-a aruncat dintr-o data
imaginea copacilor, indiferenti si goi,
pe care-o lasa sa-l strabata.


Oh, ne-am zvarlit, strigandu-ne pe nume,
unul spre celalalt, si-atat de iute,
ca timpul se turti-ntre piepturile noastre,
si ora, lovita, se sparse-n minute.


As fi vrut sa te pastrez in brate
asa cum tin trupul copilariei, intrecut,
cu mortile-i nerepetate.
Şi sa te-mbratisez cu coastele-as fi vrut.

Când ai nevoie de dragoste - Mircea Cărtărescu

când ai nevoie de dragoste nu ti se da dragoste.
când trebuie sa iubesti nu esti iubit.
când esti singur nu poti sa scapi de singuratate.
când esti nefericit nu are sens sa o spui.

când vrei sa strângi în brate nu ai pe cine.
când vrei sa dai un telefon sunt toti plecati.
când esti la pamânt cine se intereseaza de tine?
cui îi pasa? cui o sa-i pese vreodata?

fii tu lânga mine, gândeste-te la mine.
poarta-te tandru cu mine, nu ma chinui, nu ma face gelos,
nu ma parasi, caci n-as mai suporta înca o ruptura.
fii lânga mine, tine cu mine.

întelege-ma, iubeste-ma, nu-mi trebuie partuze, nici conversatie,
fii iubita mea permanenta.
hai sa uitam regula jocului, sa nu mai stim ca sexul e o jungla.
sa ne atasam, sa ajungem la echilibru.
dar nu sper nimic. nu primeste dragoste
când ai nevoie de dragoste.
când trebuie sa iubesti nu esti iubit.
când esti la pamânt nici o femeie nu te cunoaste. 

Multaşteptatei...- Ion Minulescu

De când te-aştept!...
Sunt ani...
Şi anii ce lungi îţi par când n-ai cu cine
S-asculţi ciudatele romanţe ce plâng viorile-n surdine...
Şi violetele apusuri ce triste-ţi par când n-ai cui spune
Ce-nfiorări plutesc în zare
Şi-n plânsul celor patru strune!...
..........................................................

Te-am aşteptat la-ncrucişarea potecilor pe care-alt’dată
Multaşteptatele amante soseau grăbite să-şi sărute
Amanţii,
Ce-aşteptau în umbră, tăcuţi ca nişte statui mute...
Şi câte primăveri, de-a rândul, castanii roşii nu-mi vestiră
Că nimeni n-a trecut pe-acolo
Şi-n zare nimeni nu s-arată!...

Te-am aşteptat pe ţărmul mării -
Pe ţărmul nalt ca şi terasa
Castelului regesc pe care un prinţ şi-ar aştepta mireasa...
Dar valurile, ştiutoare de soarta celor ce porniră
Spre ţărmul unde stam de strajă,
Când le-ntrebai ce ştiu de tine,
Îmi spuseră c-aştept zadarnic...
Şi azi viorile-n surdine...
Ce-mi plâng ciudatele romanţe
Mai trist de cum le plânse ieri,
Par lacrimi picurate-n cupa netălmăcitelor dureri...

Eu sunt soarele tău - Zaharia Stancu

Eu sunt soarele tău şi fără mine
Tu nu poţi să trăieşti.
Eu sunt aerul tău şi fără mine
Tu nu poţi să trăieşti.
Eu sunt apa ta şi fără mine
Tu nu poţi să trăieşti.
Eu sunt pâinea ta şi fără mine
Tu nu poţi să trăieşti.
Eu sunt somnul tău şi fără mine
Tu nu poţi să trăieşti.
Eu sunt ...

Eu nu sunt nimica.
Nu sunt nimica.

Proba de foc - Nina Cassian

Va trece multa vreme,
iar cand ne vom reintalni,
daca fumul tigarilor noastre reunite
nu va schita o coloana triumfatoare
ca sufletul celor arsi pe rug
- inseamna ca nu ne-am iubit niciodata.

Emoţie de toamnă - Nichita Stanescu

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare

Daca doresti aceasta, fie ! - Rabindranath Tagore

daca doresti aceasta, fie
mi-oi intrerupe cantecul.
daca iti face inima sa bata
mi-oi ascunde ochii de fata ta.
daca deodata-n umblet te impiedic
pasi-voi mai alaturi, pe-alta cale.
daca te stanjenesc la impletirea florilor
voi da ocol gradinii tale.
daca-ti fac apa jucausa si salbatica
n-o sa-mi mai apropii barca de malul tau.