joi, 17 noiembrie 2011

Scrisoare catre un prieten necunoscut


Buna seara, draga prietene! Niciodata nu am stiut cum e mai bine sa incep o scrisoare...Cand vrei sa scrii multe lucruri nu mai stii unde trebuie sa fie inceputul si unde sfarsitul...Nu vreau sa incurc cuvintele ca firele dintr-un ghem de tricotat smotocit de pisoi...Scriu si dau „delete”,...iar incep sa scriu...iar sterg...Nu ca as fi nehotarata...nici gand...doar ca...nu vreau sa interpretezi gresit ceva...stii si tu ca esti un „maestru” al interpretarilor...si ca interpretezi totul asa cum iti convine tie...in avantajul tau, desigur...Tare de mult nu am mai vorbit...nu pentru ca nu as fi vrut...ci pentru ca tu esti mereu ocupat...cu „gradina si curtea”...normal...e un hobby foarte placut...Trebuie sa ai grija de florile din gradina ta...si de cele de pe pervaz...altfel se ofilesc...Stii, florilor le place nespus de mult sa le spui lucruri frumoase...sa le ingrijesti...infloresc fericite...dar cand se ofilesc...sunt aruncate la gunoi...pacat...poti pastra macar petalele intre foile unei carti dragi...asa o sa ai o amintire...Dar printre toate acestea credeam ca iti vei face putin timp si pentru mine...sa-mi scrii cateva randuri... un minut din viata ta era de ajuns...dar nu ai scris nimic...Nu asteptam o invitatie la cina romantica...nici declaratii de dragoste fara suport...nici macar o floare...asteptam doar cateva...cuvinte...cuvinte pe care tu nu vrei sa le spui...nici sa le scrii...le pastrezi in suflet...le coci...le rumegi...le mesteci...si cand sa scoti rezultatul...zero. Poate maine imi vei scrie ceva...furios ca te-am deranjat...poate nu o vei face...vei astepta sa-mi scrii in viata viitoare...atunci cine stie...vei fi mai curajos...Eu voi astepta si maine doua cuvinte de la tine...le astept de multa vreme...” Sunt bine”. Noapte buna, draga prietene...si...nu uita sa-mi scrii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu