Frumoasa mea, cu straiul ca rodiile coapte,
Din miazazi venit-ai sau vii din miazanoapte?
Stiu numai ca-n clipita în care ne-am privit,
Cazu asupra-mi cerul albastru, nesfârsit.
Si-acum ma rog de soare, de stelele vecine,
Ca sa ramâi de-a pururi alaturea de mine.
O sa-ti cuprind în palme obrajii amândoi,
Si-o sa uiti cararea întoarcerii-napoi...
Din miazazi venit-ai sau vii din miazanoapte?
Stiu numai ca-n clipita în care ne-am privit,
Cazu asupra-mi cerul albastru, nesfârsit.
Si-acum ma rog de soare, de stelele vecine,
Ca sa ramâi de-a pururi alaturea de mine.
O sa-ti cuprind în palme obrajii amândoi,
Si-o sa uiti cararea întoarcerii-napoi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu